caracter

See also: carácter, caràcter, and caractér

caracter - English

Noun

caracter (plural caracters)

  1. Obsolete form of character.

caracter - Latin

Pronunciation

  • (Classical) IPA: /kaˈrak.ter/, [käˈräkt̪ɛr]
  • (Ecclesiastical) IPA: /kaˈrak.ter/, [käˈräkt̪er]

Noun

caracter m (genitive caracteris); third declension

  1. an impressed mark or stamp
  2. character, style

Declension

Third-declension noun.

Case Singular Plural
Nominative caracter caracterēs
Genitive caracteris caracterum
Dative caracterī caracteribus
Accusative caracterem caracterēs
Ablative caractere caracteribus
Vocative caracter caracterēs

caracter - Romanian

Pronunciation

  • IPA: [ka.rakˈter]

Noun

caracter n (plural caractere)

  1. (uncountable) character (personality)
  2. characteristic
  3. character (letter of the alphabet)

Declension

singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) caracter caracterul (niște) caractere caracterele
genitive/dative (unui) caracter caracterului (unor) caractere caracterelor
vocative caracterule caracterelor

Synonyms

Meaning and Definition of caracter
© 2022 WordCodex